Eroină sau dușman public? Cine este femeia care blochează o mare parte din agenda premierului israelian Benjamin Netanyahu

Gali Baharav-Miara, prima femeie care ocupă funcția de procuror general al Israelului, a devenit una dintre principalele contraponderi instituționale la încercările guvernului condus de Benjamin Netanyahu de a limita puterea sistemului judiciar și a altor instituții de control.

Benjamin Netanyahu și Gali Baharav-Miara Foto: X@rkmtimes

Susținătorii săi o consideră un apărător important al statului de drept, într-un moment în care guvernul israelian este dominat de partide de dreapta și religioase. Criticii săi, în special din partea dreaptă a spectrului politic, susțin însă că procurorul general își depășește atribuțiile și transformă rolul de consilier juridic într-un drept de veto asupra politicilor guvernului, scrie The New York Times.

Un lucru este greu de contestat: Baharav-Miara, în vârstă de 67 de ani, a reușit să blocheze sau să limiteze o serie de inițiative ale coaliției lui Netanyahu privind sistemul judiciar, presa și controlul asupra instituțiilor statului.

Pe măsură ce Israelul se apropie de alegeri, confruntarea dintre procurorul general și guvern ar putea intra într-o nouă etapă. Membrii coaliției au promis că, dacă vor reveni la putere, vor continua reformele pe care Baharav-Miara le-a contestat.

Disputa privind reforma sistemului judiciar

Baharav-Miara a fost numită procuror general în 2022, pentru un mandat de șase ani, în timpul scurtei guvernări conduse de Naftali Bennett.

Funcția are atribuții extinse. Biroul procurorului general supraveghează urmărirea penală în Israel, oferă consiliere juridică obligatorie guvernului în privința legislației și numirilor și reprezintă statul în instanță.

În mod tradițional, postul este considerat unul apolitic.

După revenirea lui Netanyahu la putere, la sfârșitul lui 2022, unul dintre primele conflicte majore a apărut în jurul numirii lui Aryeh Deri, lider al unui partid ultraortodox care fusese condamnat pentru fraudă fiscală.

Potrivit unor persoane informate asupra discuțiilor, Netanyahu i-ar fi cerut lui Baharav-Miara să nu se opună numirii lui Deri în funcțiile de ministru de Interne și ministru al Sănătății. Ea a refuzat, iar Netanyahu a ignorat poziția sa. Curtea Supremă a Israelului a intervenit ulterior și a susținut poziția procurorului general.

Câteva săptămâni mai târziu, ministrul Justiției, Yariv Levin, a prezentat un amplu proiect de reformă judiciară.

Guvernul susținea că instanțele au dobândit prea multă putere și că intervențiile judiciare împiedică guvernarea eficientă. Planul prevedea, printre altele, limitarea puterii consilierilor juridici ai guvernului, modificarea modului în care sunt numiți judecătorii și posibilitatea ca Parlamentul să poată anula anumite decizii ale Curții Supreme cu o majoritate simplă.

Baharav-Miara s-a opus public proiectului, argumentând că acesta ar slăbi sistemul judiciar, ar concentra puterea în mâinile guvernului și ar afecta protecția drepturilor fundamentale și a minorităților, notează NYT.

Reforma a provocat proteste de amploare în Israel. Sute de mii de oameni au ieșit în stradă, iar demonstrațiile au continuat săptămânal timp de luni de zile.

În timpul protestelor, Baharav-Miara a devenit un simbol pentru o parte dintre manifestanți.

Confruntarea cu Netanyahu și Ben-Gvir

Conflictul cu guvernul s-a intensificat în vara lui 2023, când Baharav-Miara a fost convocată la o ședință de guvern în care mai mulți miniștri au criticat-o dur, potrivit unor participanți citați de presă.

Unii dintre ei ar fi făcut inclusiv remarci cu caracter sexist și ar fi acuzat-o că este apropiată de manifestanții împotriva reformei judiciare.

Baharav-Miara nu a răspuns public acestor atacuri.

Unul dintre foștii săi superiori, Avichai Mandelblit, care a ocupat anterior funcția de procuror general și care ulterior l-a pus sub acuzare pe Netanyahu, a descris-o drept o persoană dificil de intimidat.

Viața personală a lui Baharav-Miara a fost, de asemenea, marcată de pierderi. Soțul ei, care a lucrat în serviciul de securitate internă Shin Bet, a murit în 2025 după ce a suferit de scleroză laterală amiotrofică (ALS).

Una dintre cele mai importante confruntări ale sale este cu Itamar Ben-Gvir, ministrul securității naționale și unul dintre politicienii de dreapta radicală din guvernul Netanyahu.

Baharav-Miara l-a acuzat în documente depuse în instanță că intervine necorespunzător în promovările din poliție și în deciziile operaționale, inclusiv în modul în care sunt gestionate protestele.

Ben-Gvir respinge acuzațiile și susține că procurorul general încearcă să reducă la tăcere alegătorii de dreapta.

Baharav-Miara a stabilit reguli menite să protejeze independența poliției. După ce a susținut că Ben-Gvir le-a încălcat, ea a cerut în instanță ca Netanyahu să îl demită. Procedura este suspendată până după alegeri.

Războiul din Gaza a întrerupt temporar disputa

Atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și războiul care a urmat în Gaza au pus temporar pe plan secund disputa privind reforma judiciară.

Guvernul israelian s-a confruntat cu una dintre cele mai grave crize de securitate din istoria țării, în timp ce armata a mobilizat zeci de mii de rezerviști.

În acest context, statutul militar al bărbaților ultraortodocși a devenit o problemă politică majoră.

Baharav-Miara a insistat că, în lipsa unei noi baze legale pentru exceptarea de la serviciul militar, tinerii din comunitățile ultraortodoxe care studiază în yeshiva trebuie să fie recrutați.

Poziția sa a pus guvernul într-o situație dificilă: orice decizie risca să provoace nemulțumiri fie în rândul majorității israelienilor care efectuează serviciul militar, fie în rândul partidelor ultraortodoxe de care coaliția depinde pentru menținerea majorității parlamentare.

După o perioadă de suspendare, guvernul a reluat însă încercările de modificare a sistemului de control instituțional.

Au fost promovate măsuri care limitau rolul consilierilor juridici, iar guvernul a încercat să influențeze modul în care funcționează anumite instituții de control și să își consolideze relațiile cu presa favorabilă.

Baharav-Miara s-a opus mai multor astfel de inițiative.

Demiterea procurorului general și intervenția Curții Supreme

Confruntarea a ajuns la un nou nivel atunci când guvernul a încercat să o demită pe Baharav-Miara.

Ea a contestat decizia în instanță, iar Curtea Supremă a intervenit pentru a-i bloca demiterea.

Guvernul a criticat atât procurorul general, cât și instanța, acuzându-le că împiedică aplicarea voinței majorității.

Criticii guvernului susțin exact contrariul: că aceste instituții sunt necesare pentru a împiedica concentrarea excesivă a puterii politice.

Aharon Barak, fost președinte al Curții Supreme, a descris procurorul general și instanța supremă drept două instituții esențiale pentru sistemul israelian de control al puterii.

Acuzații și din partea stângii

Baharav-Miara nu este criticată doar de dreapta.

Organizații și activiști israelieni pentru drepturile omului susțin că ea nu a mers suficient de departe în contestarea politicilor guvernului față de palestinieni.

Avocatul israelian pentru drepturile omului Michael Sfard a criticat-o pentru că a apărat poziția guvernului în ceea ce privește desfășurarea războiului din Gaza, tratamentul deținuților și restricțiile impuse jurnaliștilor care încearcă să intre în Fâșia Gaza.

El a criticat, de asemenea, faptul că procurorul general nu a susținut urmărirea penală a unor oficiali și personalități publice care au făcut declarații controversate despre operațiunile militare din Gaza.

Astfel, Baharav-Miara se află într-o poziție neobișnuită: este atacată de dreapta pentru că limitează puterea guvernului, dar este criticată și de stânga pentru că, în alte cazuri, apără pozițiile statului.

Alegerile și riscul unei crize constituționale

În perspectiva alegerilor, o preocupare importantă este rolul poliției.

Ben-Gvir, care supervizează poliția, este acuzat de adversarii săi că încearcă să o folosească în scopuri politice. Criticii se tem că forțele de ordine ar putea trata diferit manifestanții favorabili guvernului și pe cei ai opoziției.

Există, de asemenea, temeri privind modul în care ar putea fi gestionat votul în localitățile arabe sau în zonele în care Netanyahu și aliații săi au un sprijin mai redus.

O eventuală intervenție a poliției în procesul electoral ar putea ajunge în fața Curții Supreme. Problema ar deveni însă mult mai gravă dacă guvernul sau instituțiile de forță ar refuza să respecte deciziile instanței.

În Israel există deja îngrijorări că normalizarea ideii de ignorare a hotărârilor Curții Supreme ar putea duce la o criză constituțională.

Atât guvernul, cât și opoziția se acuză reciproc că ar putea contesta legitimitatea rezultatului electoral. Sondajele citate în articol indică, de asemenea, un nivel ridicat de îngrijorare în rândul israelienilor cu privire la integritatea procesului electoral.

„Nu-mi fac niciodată bagajele”

Baharav-Miara a avertizat că miza confruntării depășește cu mult numele viitorului prim-ministru.

Într-un discurs susținut în luna mai, ea a enumerat ceea ce consideră deja a fi efectele asupra democrației israeliene: folosirea instituțiilor de aplicare a legii pentru protejarea puterii guvernului, presiunile asupra presei și organizațiilor societății civile și riscul ca alegerile să nu mai poată fi organizate în condiții echitabile.

„Schimbările se produc rapid, dar repararea pagubelor nu va fi rapidă”, a spus ea.

În discuțiile cu apropiații, Baharav-Miara ar fi descris momentul actual drept unul decisiv pentru viitorul instituțiilor israeliene.

Unii dintre prietenii săi spun că ea și-a amintit de perioadele de război din tinerețe, când unele familii israeliene își făceau bagajele și plecau din țară, temându-se de ce urma.

În prezent, unii israelieni vorbesc din nou despre posibilitatea emigrării în funcție de rezultatul alegerilor.

Baharav-Miara, potrivit apropiaților citați de publicație, nu ia însă în calcul această variantă.

„Eu nu-mi fac niciodată bagajele”, le-ar fi spus ea.